Se datorează unui păcat. Despre pacat (I)

Aceste aberaţii poartă în sine caracterul de împotrivire lui Dumnezeu. Iar acolo unde nu există pocăință, nu este dobândită nici un fel de iertare.

Nici una nu a fost răzbunătoare, nici nu a răsplătit cu aceeaşi monedă. Toate au avut o idee comună. Toate au mers în jurul acestei idei: "Aceasta este voia lui Dumnezeu.

Noi acceptăm voia lui Dumnezeu. Suferim cu bucurie în Hristos şi cea mai mare grijă a noastră este ceea ce se va întâmpla cu voi.

El a făcut o declaraţie în predica sa, care m-a copleşit; el a spus oamenilor săi: "Voi aţi experimentat o calamitate. Acesta este un lucru dezastruos, un eveniment dezastruos", dar după aceasta el a spus: "Se află mai mult rău în cel mai mic păcat, decât în cea mai mare calamitate". Mai apoi a spus: "Este mai mult rău în cel mai mărunt păcat decât în cea mai mare nenorocire".

Este profund. Îţi priveşti viaţa şi în general suferi pentru calamităţile trăite, suferi pentru nenorocirile trăite, dar eşti tolerant cu păcatele tale. Nu înţelegi ceea ce omul acela a înţeles: "Se află mai mult rău în cel mai mărunt păcat, decât în cea mai mare calamitate". Se datorează unui păcat dezastru, o nenorocire, nu implică în mod necesar păcatul. Păcatul este păcat. Tratează-ţi păcatul în mod serios el îl dezonorează pe Dumnezeu; el abuzează de milă; el dispreţuieşte harul; el se bazează pe iertare; el murdăreşte închinarea, serviciul şi părtăşia.

El pătează, atacă, otrăveşte şi distruge orice este bun şi sfânt. În al doilea rând, un alt principiu necesar a fi înţeles, dacă aveţi de gând să părăsiţi păcatul: 2. Propuneţi-vă cu hotărâre şi promiteţi-I lui Dumnezeu să nu păcătuiţi. Luaţi un legământ solemn şi spuneţi: "Doamne, nu vreau să păcătuiesc. Nu vreau să calc legea Ta, nu vreau să întristez Duhul Tău, nu vreau să aduc dezonoare Numelui Se datorează unui păcat Tău pe care-l port". Psalmistul a făcut aceasta în Psalmul"Jur, şi mă voi ţine de jurământ, că voi păzi legile Tale cele drepte".

Dacă nu veţi lua această hotărâre în vieţile voastre, veţi vedea ca este mult mai uşor sa fiţi înfăşuraţi de păcat. De fapt, am credinţa că acest tip de ideal spiritual, această afirmaţie hotărâtă, se află la baza unei vieţi de sfinţenie, şi până nu faceţi acest legământ conştient în faţa Domnului, vă veţi lupta cu aceleaşi lucruri iar şi iar şi veţi fi învinşi. Un foarte important verset, versetul 32, se află în Psalmi, Psalmul "Alerg pe calea poruncilor Tale, căci îmi scoţi inima la larg" îmi lărgeşti inima.

Este o minunată imagine: "Alerg pe calea poruncilor Tale, pentru ca vei lărgi inima mea" Şi înseamnă că voi alerga pe calea supunerii, deoarece am o inimă care să facă aceasta. Începe în inima. Este ca un alergător o foarte clară ilustrare. Un bun alergător, un alergător pe distanţă mare, un alergător de rezistenţă, un maratonist, de foarte multe ori are un muşchi cardiac mărit, datorită dezvoltării extraordinare a capacităţii lui de a alerga şi fortificării inimii, pentru a putea pompa tot necesarul pentru acest corp, dincolo de limitele normale.

Un bun alergător poate alerga în felul în care o face, datorită unei inimi lărgite, iar Psalmistul spune: "Alerg pe calea poruncilor tale, pentru că ai lărgit inima mea. Tu mi-ai dat o inima pentru supunere". Acesta este felul de ideal scop absolut esenţial. Vedeţi, este o mare diferenţă între păcatul care locuieşte în noi şi păcatul întreţinut de noi.

Lupta cu păcatele din obişnuinţă

Este o mare diferenţă între păcatul rămas şi păcatul adăpostit sau păcatul păstrat. A părăsi păcatul înseamnă a plănui şi promite lui Dumnezeu să ne supunem o promisiune fermă.

Îţi promit, mă voi supune Ţie! Există o levi johnston dating treia componentă în acest legământ de a părăsi păcatul şi aceasta este: 3.

Fiţi neîncrezători în propria spiritualitate. Pavel a spus în felul următor: "Cel care stă în picioare să fie atent ca nu cumva să cadă". IovIov spune: "Făcusem un legământ cu se datorează unui păcat mei, şi nu mi-aş fi oprit privirile asupra unei fecioare.

Proverbe spune: "Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, pentru că din ea ies izvoarele vieţii". Este o anumită stare de veghe; trebuie să veghezi asupra mişcărilor subtile ale păcatului înăuntrul presupusei tale spiritualităţi. Inima voastră este, aşa cum am spus deznădăjduit de rea, nespus de înşelătoare, iar Satana este deznădăjduit de rău şi nespus de înşelător.

Pornirile seducătoare ale propriei voastre inimi pot fi create în momentele celei mai înalte presupuse trăiri spirituale. Fiţi suspicioşi asupra propriei spiritualităţi nu aveţi încredere în ea. Pricepeţi că în lipsa harului lui Dumnezeu, aţi cădea în oricare şi în toate păcatele şi ca puteţi fi înşelaţi atât de uşor. Opuneţi-vă primelor porniri ale cărnii şi plăcerilor ei. Nu încercaţi să opriţi procesul aproape de sfârşit; opriţi-l de la început. Iacov ne arăta următorul proces: oamenii sunt tentaţi când sunt duşi şi ademeniţi de propriile pofte, "Apoi pofta, când a zămislit, dă naştere păcatului".

Deci doriţi să stopaţi păcatul în momentul conceperii nu încercaţi să-l opriţi în momentul naşterii. Doriţi să opriţi păcatul la concepere, nu după ce a fost conceput şi a parcurs o perioadă de graviditate dacă vreţi şi acum este pe punctul de a da naştere păcatului. Nu încercaţi să-l opriţi în acest stadiu. Rezistaţi şi opuneţi-vă primelor porniri ale cărnii şi plăcerilor ei. Păcatul vine spre voi promiţând plăcere. Amintiţi-vă din primul moment: scopul meu este nu să-mi fac plăcere, ci să-L mulţumesc pe Domnul.

Există un al cincilea principiu şi acesta este: se datorează unui păcat. Meditaţi asupra Cuvântului. De-a lungul întregului Vechi Testament, păcatul este o neascultare faţă de Dumnezeu, o răzvrătire faţă de poruncile sale Gen 13,13; 20,6; 38,; 39,7ş.

Păcatul în definitiv este împotriva lui Dumnezeu, şi de-a dreptul numai împotriva lui Dumnezeu, cum se exprimă autorul lui Miserere Ps 51,5. În păcat, psalmistul deplânge mai ales ofensa adusă lui Dumnezeu, oricare ar fi obiectul său imediat: aproapele, legile morale, prescrierile rituale, legile dreptăţii.

Răzvrătire Împotriva lui Dumnezeu, infidelitate, dispreţ, părăsire a lui Yahveh, uitare a binefacerilor sale, apostazie, ingratitudine, etc. Păcatul, ca îndepărtare de Dumnezeu, este acel aversio a Deo a Sfântului Augustin, a Sfântului Toma, a Scolasticilor, într-o primă fază, unită inevitabil cu a doua: conversio ad creaturas, exprimată în limbaj biblic cu idolii, lucruri deşarte şi fără consistenţă.

dating sandakan xmeheting dating network

Orice ar căuta omul în afara lui Dumnezeu este nimicul, golul absolut. Păcatul ca trădare a Alianţei Toate cele trei concepte fundamentale pe care le-am analizat vorbesc despre păcat făcând referinţă la un raport personal care leagă. Păcatul constă în a se sustrage în mod infidel partenerului, în a lipsi cu ceva legăturilor strânse cu el, în a merge încovoiat sub greutatea propriei culpe şi a nu putea întâlni partenerul faţă în faţă.

Contextul determinant, în interiorul căruia are loc un atare păcat, este pentru cea mai mare parte a Vechiului Testament Alianţa dintre Dumnezeu şi poporul său.

speed ​​dating kent ohio dating pentru relațiile introverte

O dată cu încheierea Alianţei pe Sinai, Yahveh şi Israel au devenit parteneri, care şi-au asumat în mod solemn angajamente reciproce şi şi-au jurat fidelitate veşnică cf. Ex 20, Mai ales profeţii sunt aceia care prezintă păcatul ca ruperea Alianţei din partea omului şi scot în evidenţă diferitele atitudini care poartă aici.

Pe măsură ce în Israel se aprofundează ideea de Dumnezeu, dobândeşte profunzime şi ideea de păcat ca ofensă a Dumnezeului Drept care în Amos înseamnă ingratitudinea Dumnezeului Iubire care în Osea înseamnă infidelitatea Dumnezeului Sfânt care în Isaia înseamnă prezumţie, iar în Ieremia ostilitate care clocoteşte în intimul inimii ; păcatul este pentru profeţi ofensa Dumnezeului fidel promisiunilor sale Ez 16,; 44,6 ş. Toate aceste aspecte sunt ca nişte reflectoare, care fac să apară din diferite laturi păcatul ca ruptură a Alianţei.

Ce se întâmplă cu omul care ascunde chiar și un singur păcat la spovedanie?

Esenţa păcatului devine vizibilă din punctul focal al violării Alianţei. Israel este în toată istoria lumii locul în care se manifestă în maniera cea mai directă esenţa şi gravitatea păcatului. Prin profeţi Dumnezeu vorbeşte limbajul uman şi foloseşte aceeaşi semantică a iubirii inocente şi fidele [1]. Simbolismul matrimonial, folosit de profeţi, pătrunde toată Scriptura, toată revelaţia, toată istoria mântuirii. Simbolismul matrimonial al profetului Osea introduce primul în mod explicit drama iubirii sponsale dintre Yahve-Soţul inocent şi foarte fidel, şi Israel-soţia infidelă, adulteră, ba chiar prostituată.

În ciuda tuturor, Soţul iartă soţiei prostituţia sa, restituindu-i inocenţa iubirii de la început. Vom analiza în acest sens mărturia a patru profeţi: Osea, Isaia, Ieremia, Ezechiel. Istoria lui Osea este o istorie a infidelităţii. Căci Osea ia de soţie pe prostituata Gomer, dar când vede infidelitatea ei se desparte de ea.

perks de dating o pui stoner winston salem speed ​​dating

Vocaţia sa profetică se uneşte cu conştiinţa că iubirea lui Yahveh pentru Israel este asemănătoare iubirii sale faţă de femeia infidelă: atât de mare încât îi iartă infidelitatea, dacă ea ar vrea să se întoarcă la el, şi gata să pornească din nou de la începutul iubirii lor pustiul.

Simbolismul este clar. Yahveh caută această prostituată. Această căutare este în mod exclusiv o iniţiativă a sa. Yahveh iartă păcatul lui Israel, îl împacă cu sine, ca în timpurile tinereţii sale simbolismul primei fidelităţi a iubirii în pustiu. Yahveh devine deci din nou soţul acceptat şi Israel din nou soţia fidelă. Se face de multe ori aluzie explicită la inima omului, sediul acestei drame, pentru că păcatul înainte de toate distruge pe cel păcătos. Cartea sa este un compendiu de genuri profetice din diferite perioade.

Noi ne ocupă doar de capitoleleîn care se vorbeşte despre noul Ierusalim, cel care arată un anumit naţionalism. De aceea cu ton solemn este vestit Ierusalimul reconstruit din timpul postexilic şi gloria epocii escatologice. Şi la Isaia este prezent simbolismul matrimonial într-un poem dens de imagini în care se cântă învierea Ierusalimului. Virgulin, Isaia, După păcat, după infidelitate, după pocăinţa exilului, după iertarea din se datorează unui păcat Soţului-Yahveh, după reconciliere va trăi din nou iubirea tinerească dintre mirele tânăr şi mireasa inocentă şi fecioară.

Unicul necăsătorit dintre profeţi.

Indulgență (creștinism)

Viaţa sa se desfăşoară în timpul anilor dificili care se încheie cu distrugerea Ierusalimului. În Nabucodonosor asediază şi cucereşte Cetatea, care a fost rasă de pe faţa pământului. Care este procesul păcatului şi al iertării? Israel este repudiat. Imaginea este clară: Israel, pentru păcatele sale este expus batjocurii tuturor, ca soţie repudiată şi nemaidorită de nimeni. Niciodată nu este Dumnezeu cel care se îndepărtează de păcătos, ci păcătosul este cel care se îndepărtează de Dumnezeu.

In acest verset se simte palpitând inima Soţului.

  • Indulgență (creștinism) - Wikipedia
  • Wah cantt dating site

Acest cuvânt adresat Israelului are caracter teologic, bazat pe imaginea relaţiei matrimoniale Yahveh-Israel şi este folosită în contextele cele mai variate; în cele care dojeneau infidelitatea sa Ier 2,32; 18,13care ameninţau cu pedeapsa Ier 14,17care vesteau restaurarea vv.

A fost deportat de Nabucodonosor în Babilon în î.

speed ​​dating sur paris ce soare dating rocks de la mt st helens

Este cel mai explicit dintre toţi profeţii în utilizarea simbolismului matrimonial. Tot capitolul 16 este o plângere teribilă despre Poporul-soţie infidelă cu descrieri detaliate şi drastice. Fusese prezentată deja cu de ani mai înainte de către Osea Os 1,2 şi 2,4. Este accentuată în Is 1,21 şi dezvoltată de Ieremia 3, Dacă Ezechiel a preluat-o, aceasta o face din cauza unui bogat umanism şi a unei profunde sensibilităţi şi se vede bine exprimat aici misterul alegerii lui Israel, gravitatea infidelităţii umane pe de o parte şi măreţia iubirii lui Dumnezeu pe de altă parte; iubire care merge dincolo de defectele omului.

Imaginile adulterului folosite de profeţi şi dezvoltate mai ales în Ex 16 şi 23 ne fac să reflectăm nu numai asupra destinului poporului evreu, dar şi… a fiecărui om în faţa lui Dumnezeu: asupra îndepărtării insensibile şi fatale de el care caracterizează periodic viaţa spirituală a fiecăruia în lucruri grave sau în lucruri mai puţin grave. Merită să fie citite şi meditate capitolele 16,20,23 pentru a înţelege mai bine perspectiva profetică a iubirii respinse.

Perspectiva este aceea a lui Dumnezeu care descoperă gândul său despre păcatul omului ca şi despre iubirea respinsă. Păcatul nu se înţelege dacă nu se înţelege drama iubirii batjocorite. Dar Dumnezeu iartă totdeauna: chiar în capitolul 16, poate cel mai dramatic din Biblie, întâlnim o pericopă cu adevărat mângâietoare cu promisiunea Restaurării şi a Se datorează unui păcat veşnic al lui Dumnezeu.

Se referă de fapt la practicile de prostituţie cultuală de la cananei. Începând cu v. Aşa spune Yahveh, Domnul meu. Îţi voi face ceea ce meriti, tu care ai dispreţuit jurământul şi ai rupt legământul. Însă eu îmi voi aminti de legământul meu cu tine, se datorează unui păcat din timpul tinereţii tale şi voi stabili cu tine un legământ veşnic. Aşadar, pe de o parte perspectiva iubirii lui Dumnezeu care se autocomunică, se dăruieşte total, oferă harul, cheamă, alege, încheie alianţă şi se pune ca garant al ei, face totul pentru om; pe de altă parte perspectiva îndepărtării de Dumnezeu, fuga de Dumnezeu, separarea de el, ruperea, răzvrătirea, neîncrederea, dispreţul de Dumnezeu: omul se arată ca rival, cu gravele consecinţe ale nudităţii, sărăciei, ruşinii, fricii, singurătăţii, neliniştii, vinovăţiei.

Apare pe de o parte drama lui Dumnezeu, pentru că păcatul nu-l loveşte pe Dumnezeu ci pe cei pe care Dumnezeu îi iubeşte, deci loveşte pe Dumnezeu în planul său S. Lyonnet ; pe de altă parte drama omului care refuză alianţa iubirii, se încovoie în sine însuşi şi astfel se condamnă pe sine la moarte, în sens escatologic.

Cu fiecare păcat, în mod continuu, moartea intră în lume, dating de viteză 06 numai cu primul păcat.

viteză dating odeur viteza datând vip paris

Şi numai Dumnezeu este cel care salvează, pentru că este unicul care poate salva. Păcatul este a voi să fii ca Dumnezeu Motivul fundamental care poartă continuu la trădarea alianţei cu Dumnezeu este orgoliul plin de prezumţie, care ar vrea să se pună în locul lui Dumnezeu şi prin urmare să nu-l mai recunoască pe Dumnezeu ca pe un interlocutor care stă în faţă şi pe care se fondează de fapt această relaţie.

Vechiul Testament a dat această definiţie păcatului, care devine ca un prototip, atunci când vorbește pentru prima dată în termeni generali despre păcat Gen 3. Dar cu acest capitol nu ieşim din sfera alianţei? Ca atare mai există se datorează unui păcat raport intrinsec între acest capitol Gen 3 şi tot ceea ce am vorbit până acum în termeni de alianţă? Fără îndoială Gen 3 stă la începuturile istoriei umane, care îmbrăţişează toţi oamenii anterior oricărei alianţe din istorie.

Cu toate acestea relatarea din Gen 3 este concepută pe fondalul ideii de alianţă [4]. Deci ceea ce se pune în Gen 3 şi în capitolele vecine pleacă de la ideea alianţei. Raportul original dintre Dumnezeu şi om este descris de Scriptură ca un raport de prietenie, de încredere şi de familiaritate.

Dumnezeu a creat lumea şi omul din iubire Înţ 11,pentru a da curs unei istorii de iubire între el şi creatura umană. Această realitate este exprimată mai ales se datorează unui păcat faptul că omul este modelat ca imagine a lui Dumnezeu, pentru ca să fie capabil să răspundă chemării modelului originar.

Dacă omul este creat pentru a intra în relaţie cu Dumnezeu, aceasta presupune deja şi libertatea. Iar libertatea este presupusă de porunca pe care Dumnezeu o dă omului Gen 2, Pentru Scriptură porunca nu este un instrument de opresiune, ci serveşte la a face posibilă libertatea concretă.

Acesta este de fapt sensul autentic al poruncilor în Biblie. Westermann, Creazione, În sensul: eu te recunosc ca o fiinţă liberă: te pun în faţa unei alegeri. Porunca face deci posibilă libertatea — în sensul de liber arbitru — dar în acelaşi timp şi delimitează spaţiul. Porunca pune limite şi clarifică raporturile.

În ea se manifestă cel care este creatorul şi cel care este creatura, cine este dătătorul originar şi cine este cel care primeşte. Porunca arată că în relaţia dintre Dumnezeu şi om există o denivelare. Este vorba de o relaţie liberă. Ea nu elimină diferenţa fundamentală dintre om şi Dumnezeu. Numai Dumnezeu este puterea creatoare care cheamă din nimic la viaţă. Tot ceea ce nu este Dumnezeu se datorează numai lui.

În această datorie-faţă-de-El se datorează numai Lui, vine de la El constă fiinţa oricărei creaturi; în această datorie-faţă-de-El este cuprinsă şi libertatea omului care ia poziţie în faţa lui Dumnezeu.

  • Despre pacat (I) — Biserica Evanghelică Reformată
  • Dating sfaturi pentru o singură femeie

Porunca defineşte deci raportul de libertate dintre Dumnezeu şi om încadrat la o diferenţă de nivel între creator şi creatură.

Diferenţa de nivel este un dat de fapt aşa este, nu depinde de tine această denivelarede care omul nu dispune. Pentru Gen 3 păcatul constă în faptul că Adam omul şi Eva mama tuturor celor vii, cf. Gen 3,30 se răzvrătesc împotriva unei atari diferenţe de nivel. Nu vrea să fie o libertate, care stă în raport cu un altul şi care numai prin intermediul acestui raport este ceea ce este.

Nu vrea să stea sub porunca ce creează un astfel de raport. De aceea încalcă porunca ce-i zicea că nu poate mânca se datorează unui păcat pomul cunoaşterii binelui şi a răului. Această cunoaştere a binelui şi a răului include în Gen infinit mai mult decât un proces pur intelectual. Deci omul vrea să fie stăpânitor a toate, să fie ca Dumnezeu. Omul păcătos nu vrea să ştie că se datorează pe sine însuşi altuia. Anticipând aici terminologia neotestamentară putem spune: omul păcătos nu vrea să fie fiu cf.

Lc Aşa îşi face păcatul intrarea. Dumnezeu nu mai poate fi văzut ca Tată sau ca partener, care face posibilă şi susţine libertatea umană. Acum sa nu credem ca privind boala cuiva, intelegem si cat de pacatos este. Caci nu toate bolile sunt urmari ale pacatelor. Dar toate pacatele duc la boli. Deci, orice om care ramane in pacat, este un om care fie se va imbolnavi, fie va adanci boala din cauza pacatului. Adrian Cocosila — crestinortodox.

Expresia pedeapsă vremelnică se referă la mai multe realități: pedeapsă potrivit legii din Vechiul Testament pedeapsa disciplinară bisericească și îndestularea epitimia primită la spovedanie consecințele intrinseci păcatului ca act în sine purificarea în Purgatoriu.

Dintre aceste tipuri de pedepse temporale, singura care poate fi obiect al indulgenței este pedeapsa purificatoare a Purgatoriului. Totuși, nu este vorba de o legătură directă între indulgența acordată și diminuarea pedepsei Purgatoriului deși au existau interpretări greșite în această direcție.

Lista de pacate

Biserica impune îndestulări pentru a-i ajuta pe credincioși să se purifice de pedeapsa vremelnică ce li se cuvine pentru păcate de care sunt deja dezlegați. Dacă penitenții nu împlinesc îndestularea sau nu recurg la alte mijloace, există convingerea că va fi necesară o purificare după moarte. Prin indulgențe se iartă o pedeapsă vremelnică la care ar corespunde, potrivit canoanelor penitențiale antice, o anumită pocăință.